În continuare sunt prezentate locaţii apropiate pentru excursii şi călătorii de studii, la vizitarea cărora Caritas Lipova poate oferi sprijin logistic.
Arad
Municipiul Arad este cu cei 185.000 de locuitori ai săi unul dintre marile centre urbane din vestul României. Bulevardul central cu clădirile construite la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, în stilurile neoclasicism, eclectic şi secesionist, poartă faţa tipică a oraşelor din monarhia habsburgică.
Un dig înalt protejează oraşul în faţa apelor Mureşului, care curge în linii largi la marginea oraşului.
Aradul reprezintă de fapt graniţa istorică dintre Banat şi Transilvania, ceea ce înseamnă că din punct de vedere istoric, oraşul Arad nu se mai află în Banat.
Vechea cetate a Aradului, ridicată în stil vauban între 1763-1783, şi înconjurată din trei părţi de către Mureş, serveşte încă unor scopuri militare, însă sunt mari speranţe ca ea să intre în proprietate publică şi implicit în circuitul turistic.
Locuri demne de văzut şi de vizitat:
- noua Catedrală Ortodoxă, aflată încă în construcţie;
- Biserica Minoriţilor, numită şi Catedrala Romano-Catolica, impresionează atât prin dimensiuni cât şi prin frumuseţea detaliilor: deasupra porţii, într-o nişă, se descoperă o copie a celebrei „Pieta“ de Michelangelo, în pronaos grupul statuar „Sfânta Treime“, altarul principal este din marmură albă şi fresca este inspirată din viaţa sfântului Anton de Padua;
- Biserica Evangelică, cu exteriorul acoperit cu cărămidă roşie decorativă, aspect care-i şi dă numele de „Biserica Roşie”;
- clădirea impozantă a primăriei redă imaginea tipică primăriilor medievale; se remarcă turnul înalt de 45 m cu orologiul elvetian;
- cea mai frumoasă piaţă a oraşului, Piaţa Avram Iancu;
- centrul comercial „Ziridava”, Ziridava este vechea denumire dacică a oraşului;
- ştrandul de pe malul Mureşului, care se numără printre cele mai mari ştranduri aflate pe un mal de apă curgătoare din Europa şi care oferă şi bazine cu apă termală;
- insula Mureşului, cu minunatele sale bancuri de nisip, accesibilă doar pe un pod de pontoane;
- liceul teoretic german „Adam Müller Guttenbrunn” în cartierul Aradul Nou, în clădirea căruia este adăpostit un mic muzeu al şvabilor bănăţeni;
- mănăstirea „Sf. Simion Stălpnicul” din cartierul Arad-Gai.
Literatură:
BRUDNJAK, Johannes, GRAEF, Rudolf, KREMM, Werner, Das rumänische Banat. Reiseführer für Südwestrumänien, austria medien service GmbH, Graz, 1998, ISBN 3-85333-038-X
Transilvania. Siebenbürgen. Ghid turistic. Travel Guide. Reiseführer, Prochart Press SRL, Oradea, 2002, ISBN 973-0-02712-9
Timişoara
Timişoara (rom.) / Temesvar (mag.) / Temesvar, Temeschwar, Temeschburg (germ.) / Tamisvar (serb.) este cu ca. 300.000 de locuitori cel mai mare oraş în vestul României, de fapt un conglomerat urban format din numeroase naţionalităţi. După datele de la recensământul din anul 1992, în Timişoara mai locuiau 31.733 de maghiari, 13.088 de germani şi 7.748 de sârbi.
Timişoara a fost primul oraş european cu sistem de iluminat public electric şi este enumerat ca al 5-lea oraş din lume cu un sistem de transport cu tramvai tras de cai (8.7.1869).
În centrul oraşului se găsesc principalele trei pieţe: Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii şi Piaţa Victoriei.
Locuri demne de văzut şi de vizitat:
- Catedrala romano-catolică, ridicată în anul 1736, este un exemplu de grandoare a epocii barocului;
- la parterul Palatului Epicospal romano-catolic (ridicat 1743-1752) este amenajat un muzeu diocezan, în care sunt expuse pe lângă materiale din istoria diocezei şi tablouri, statui religioase şi diverse obiecte de cult;
- liceul teoretic german „Nikolaus Lenau”;
- Piaţa Victoriei/Piaţa Operei, aici s-a răspândit Proclamaţia de la Timişoara în 1989, din balconul Operei s-a proclamat libertatea şi s-a afişat steagul tricolor cu gaură la mijloc (fără stema comunistă);
- clădirea operei şi teatrului, faţada neobizantină îi dă o înfăţişare unică;
- Catedrala Ortodoxă (ridicată 1936-1946), stă pe un fundament cu peste 1100 de stâlpi de beton şi este cu cupola ei înaltă de 83 m vizibilă din aproape toate porţile de intrare a oraşului; un lucru deosebit este acoperişul cu ţiglele verzi sub formă de solzi, precum şi cu cele 11 turnuleţe; interiorul Catedralei este, ca în majoritatea bisericilor ortodoxe, fără scaune şi acoperit în întregime de picturi bizantine, care îi conferă o atmosferă mistică; din aceasta se distinge iconostazul, care reprezintă centrul ceremoniilor religioase; în subsol este adăpostită Colecţia de artă bisericească (cu 300 de icoane în depozit);
- cartierul Fabric, care a fost şi este cel mai mare al oraşului;
- cartierul Josefin a fost întemeiat în anul 1744; actuala denumire a primit-o în 1773 în cinstea împăratului Iosif II;
- cartierul Mehala s-a format în partea de vest a aşa-numitei Palanca Mare (un mic cartier turcesc = Mehala), care a servit ca reşedinţă de vară pentru paşa turcesc;
- cartierul Elisabetin, după cartierul Fabric al doilea ca vârstă, a fost cunoscut ca „Curţile lui Meier” (aici au fost amplasate mai multe grădini);
- între cartierele Elisabetin şi Fabric se află cartierul studenţesc; universitatea, diverse facultăţi şi cămine studenţeşti au fost construite aici;
- muzeul în aer liber la Jagdwald adăposteşte 15 clădiri, începând cu casa ţărănească veche de 200 de ani până la bisericuţa de lemn din 1746.
Literatură:
BRUDNJAK, Johannes, GRAEF, Rudolf, KREMM, Werner, Das rumänische Banat. Reiseführer für Südwestrumänien, austria medien service GmbH, Graz, 1998, ISBN 3-85333-038-X
