Caritas Lipova poate oferi sprijin logistic în organizarea unor pelerinaje la locuri sfinte din apropiere. Chiar în localitate se află mănăstirea Maria Radna.
Maria Radna
Maria Radna este cel mai important loc de pelerinaj din Banat al Bisericii Catolice. În fiecare zi de 15 august se adună o mulţime de pelerini catolici şi nu numai în această biserică (bazilică) închinată Maicii Domnului.
Primele scrieri în care se pomeneşte despre Maria Radna vin din anul 1722. P. Ştefan Novoselic relatează despre apariţii luminoase nocturne, care nu îşi găsesc explicaţia. La aceea dată se organizau deja procesiuni şi pelerinaje izolate. Ciuma care a bântuit Aradul în anul 1707 a sporit numărul acestora.
Tabloul, care astăzi se află deasupra altarului principal, cuprinde o fotografie tipărită la Imprimatura Remondină din Bassano în nordul Italiei. Aceasta provine de la o producţie în masă, de felul ei au fost tipărite sute, chiar mii de exemplare (mărimea de 60 x 80 cm, hârtie de calitate medie). Totuşi până astăzi nu s-a mai găsit un alt exemplar decât cel păstrat la Maria Radna.
O primă minune s-a produs în anul 1695 când biserica a ars din temelii, însă tabloul a scăpat intact. În 1750, Ordinariatul Episcopal a aprobat pelerinajele spre Maria Radna, după ce a urmărit şi autentificat diferite rapoarte despre vindecări şi salvări de la moarte miraculoase.
Între anii 1756 şi 1767 a fost construită biserica nouă, aşa cum se prezintă încă astăzi. Lungimea măsoară 60 m, lărgimea cuprinde 20 m şi înălţimea în interior este de 21 m. Cele două turnuri ridicate în 1782 au fost completate şi înalţate în 1911, ale ajungând la 67 m, ceea ce le face vizibile de la mare depărtare. Pe peretele drept, imediat după intrare, se găseşte o pictură reprezentând un turc. La o vedere mai apropiată se descoperă în pictură o piatră sculptată. Această imagine face referire la o legendă, confom căreia, la încercarea unui ofiţer turc de a distruge biserica, copitele calului său s-au cufundat în piatră. Ceilalţi turci, speriaţi de această întâmplare, s-au retras şi au lăsat biserica în picioare.
În 1948 regimul comunist a interzis ordinele şi congregaţiile călugăreşti. Printr-o eroare, ordinul franciscan a reuşit să îşi continue activitatea. Pelerinajele au fost interzise iar mănăstirile au fost confiscate. La Maria Radna au rămas un părinte şi doi călugări, mănăstirea a fost transformată în cămin pentru bătrâni în proprietatea şi sub tutela statului. În zilele de sărbătoare, la Maria Radna aveau voie să se afle doar doi preoţi. La scară mică însă, tradiţia pelerinajelor s-a păstrat.
După schimbările de regim din 1989, pelerinajele s-au reluat şi au luat amploare, ca semn deosebit a noii libertăţi religioase.
Cenad
Maria Ciclova
Maria Ciclova este mănăstirea de pelerinaj a credincioşilor catolici din Banatul Montan.
Ţinta pelerinilor este icoana împodobită cu flori a Maicii Domnului cu pruncul Isus. Se spune că deja pe vremea dominaţiei turceşti s-au organizat pelerinaje la această icoană, adăpostită atunci într-o peşteră. La începutul sec. al XVIII-lea, după sosirea primilor colonişti germani la Ciclova, pe stânca din vârful dealului a fost amenajată o mică capelă, numită „Stânca Mariei”. În anul 1733 s-au oficializat pelerinajele în zilele de sărbătoare „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) şi „Naşterea Maicii Domnului” (8 septembrie). În 1777 capela a devenit prea mică şi a fost exprimată dorinţa de ridicare a unui nou lăcaş. „Totuşi”, aşa se povesteşte, „nu s-a trecut la realizarea planului, căci s-a întâmplat o minune: Icoana, care a fost luată din mica capelă şi mutată în noua clădire, s-a ridicat singură şi s-a reîntors la locul ei.”
O altă întâmplare miraculoasă face referire la căzătura unei fete de pe stâncă. Mama fetei, care a fost de faţă şi a urmărit tragedia, a strigat pe Maica Domnului în ajutor. În mod miraculos, fata a supravieţuit, ea s-a ales doar cu câteva zgârieturi în zona capului. Ca mulţumire pentru această intervenţie divină, familia fetei a donat o pictură în ulei, care se poate contempla şi astăzi încă în biserică.
Interiorul bisericii este simplu amenajat. De pe vârful dealului se oferă o minunată privelişte peste satul situat jos în vale, străbătut de un pârâiaş.
Literatură:
BRUDNJAK, Johannes, GRAEF, Rudolf, KREMM, Werner, Das rumänische Banat. Reiseführer für Südwestrumänien, austria medien service GmbH, Graz, 1998, ISBN 3-85333-038-X
